Cetatea dacică de la Costesti-Blidaru face parte din ansamblul cetatilor dacice aflate pe lista obiectivelor din patrimoniul UNESCO. Ea apartine de satul Costesti, aflat in comuna Orastioara de Sus si este cea mai importanta veriga a ansamblului de aparare din Munţii Orastiei, avand, la randul ei, un sistem exterior deosebit de fortificare.
Sistemul de fortificare al Cetatii Blidaru era format din trei turnuri de paza la est si nord-est de Blidaru, pe platoul Făeragului si Grădina Făeragului (558 m altitudine) si alte turnuri care supravegheau imprejurimile de pe Curmătura Făeragului, de la Poiana Popii, Şesul Ciorii si Poiana lui Mihu. De pe versantul nord-vestic, turnul rectangular de la Poiana Pertii completa sistemul defensiv.
Fiind amplasata pe un deal, la 705 m altitudine, si avand perspectiva catre Valea Muresului si catre Sarmisegetusa Regia, cetatea controla drumul antic de acces catre aceasta. Astfel, ridicarea fortificatiei a presupus initial lucrari considerabile de amenajare pentru obtinerea unui platou pe culme si a unor terase in deal. Drumul pana la platou este extrem de frumos, el putand fi parcurs doar pe jos, pe o carare marcata prin padure, in aproximativ 50 de minute, din satul Costesti.
Cetatea a fost ridicată în a doua jumătate a sec. I a. Hr., după domnia lui Burebista şi reprezinta o capodopera a arhitecturii militare dacice. Utilizarea meşterilor, poate şi a arhitecţilor greci, in ridicarea fortificatiei a contribuit la introducerea unor inovaţii constructive.
Planul cetatii Costesti-Blidaru
Prima incinta, situata pe platoul central, cu o suprafata de 2100 mp, avea forma trapezoidala, cu ziduri de dimensiuni diferite si patru turnuri de colt. Pe sub turnul din sud se realiza accesul la o intrare secundara, amplasata pe curtina de nord. Accesul la nivelul lor superior a celelorlalte trei turnuri se făcea doar din interior. Tehnica de construire a zidurilor este cea cunoscută sub numele murus Dacicus: blocuri de piatra rectangulare sau trapezoidale asezate in asize orizontale, fara liant intre ele, cu tiranti de lemn longitudinali, oblici sau transversali.
Pe varful platoului a fost construit un turn-locuinta, conceput initial ca un element de aparare independent, devenit apoi locuinta comandantului garnizoanei. In afara acestei prime incinte, pe versantul de sud-vest, a fost construit un alt turn.
Incinta a doua, realizata in a doua etapa a constructiei (spre sfarsitul sec. I a. Hr. sau la inceputul sec. I p. Hr) , este tot de forma trapezoidala, adiacenta celei deja existente, prezentand un nou turn de colt, ca faza de marire a citadelei. Intrarea in cetate se făcea printr-o poarta amplasata in zidul ce se lipea de turnul de nord, fiind direct supravegheata de acesta.
Cetatea Costesti-Blidaru
In interiorul celei de-a doua incintei au fost construite cele opt asa-numite “cazemate”, incaperi patrulatere ridicate pe doua niveluri. Parterul era utilizat ca depozit pentru cereale, etajul fiind o platforma pentru sustinerea si manevrarea masinilor de razboi. Zidaria imita modelul unei table de sah, prin alternanta blocurilor de calcar cu micasisturi.
Cetatea de la Blidaru dispunea si de o cisterna de apa, de forma boltita, situata foarte aproape de linia fortificatiei, la baza platoului superior. Aceasta a fost construita dupa tehnica romana din piatra legata cu mortar, fiind alimentata de o conducta din olane. Sanctuarele, nelipsite in cetatile dacice, de tip aliniament, erau situate in afara incintei fortificate în locul numit “Pietroasa lui Solomon”, aflat pe un platou invecinat.
Redescoperiti istoria cu i-Tour!
Echipa i-Tour
sunt porti pe care-am scris cu sange
ca pe acolo nu se trece
avem cetati ce isi dorm somnul
ascunse in uitare si in pace