Trovantii din Buzau, Lacul Vulturilor si Tabla Butii

Am primit de curand cateva articole despre obiective si atractii turistice din judetul Buzau, de la partenerii nostri Asociatia Monteoru Renaissance, pe care le vom dezvalui, treptat, pe i-Tour Blog.

Astazi vom incepe cu un fenomen natural interesant, Trovantii din Chiojdu. Pe versantul vestic al dealului din Chiojdu, aproape de culmea dealului si de antena de telecomunicatii, in zona Paltanea exista un peisaj inedit cu  pietre rotunde impresionante. Nu sunt asa de cunoscute ca Sfinxul din Bucegi dar merita admirata mana naturii care a trecut peste ele. Strajuite de tufisuri de catina, tinand piept intemperiilor si bucurandu-se de caldura soarelui, “Trovantii”, asemeni garguilor de la Notre Dame de Paris, strajuiesc Chiojdul.

Trovantii din Chiojdu

Lacul Vulturilor din Masivul Malaia
Un lac, doua nume, doua legende: Lacul Vulturilor – deoarece aici conform legendei, preluata de Alexandru Vlahuta in Romania pitoreasca: “aici vin vulturii, primavara, de beau apa ca sa intinereasca, aici isi invata puii sa zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufasii regi ai inaltimilor.

Lacul fara Fund – pentru ca, spune legenda, un cioban si-a lasat turma de mioare, a aruncat bata in apa lacului si a plecat. Dupa un an de peregrinari isi regaseste bata in apele Dunarii si mistuit de dorul mioarelor si a locurilor natale se reintoarce acasa.

Lacul Vulturilor este situat la circa 1450 m altitudine in Muntii Siriu (sub Varful. Malaia), la o distanta de 20 Km de satul Basca Chiojdului. Este un lac periglaciar de peste 0,5 ha, lipsit de vegetatie. Accesul este dificil, pe ruta Basca Chiojdului – Stearpa (raul Siriu) – Prigonu (vana Malaiei) – Malaia. Se poate urca la lac si pe traseul din localitatea Siriu sau  Crasna (jud. Covasna).

Lacul Vulturilor

Tabla Butii
Tabla Butii – marturie a zbuciumatei istorii romanesti si a sud-estului european este  trecatoare montana ce se afla la o inaltime de 1340 m, in Carpatii de Curbura. Prin aceasta artera se facea legatura dintotdeauna intre sudul Carpatiilor spre Muntenia si cotul interior al curburii Carpatiilor la N-Vprin Tara Barsei cu Transilvania. Aceasta cale este usor accesibila datorita reliefului – nu prea accidentat, fiind cea mai scurta cale intre Transilvania spre Occident si gurile Dunarii la Marea Neagra spre Levant. Punctul Tabla Butii este culmea dintre Valea Teleajenului – ce urca dinspre Muntenia si obarsia Buzaului din Masivul Ciucas spre Transilvania.

Numele trecatorii Tabla Butii este dat de „tablele”stantate – aplicate in trecut pe butoaiele cu marfa cand se facea vama, deoarece era granita intre Ţara Romaneasca si Transilvania, aici functionand si un punct vamal , datand de la formarea statelor feudale romanesti. Caravanele comerciale treceau chiar prin incinta cetatii care este atestata in documentele medievale inca din sec al XIII – lea. Cetatea este mentionata in documentele transilvane si cele maghiare sub numele de CRUCEBERG , iar in cele ale Tarii Romanesti sub numele de Cetatea Buzaului sau Tabla Butii, in limbajul localnicilor.

Locatia Tabla Butii, cunoscuta si sub denumirile Pasul tatarilor, Muntele Tataru Mare si Tataru Mic, Drumul Nemtesc, Casele Neamtului, Raul Cetatii, varful lui Crai, etc. ilustreaza tavalucul istoriei ca o memorabila cronica. Primii navalitori mentionati de istorie sunt cumanii si tatarii care probabil au distrus cetatea de piatra din Tabla Butii si care, din ordinul regelui maghiar, ar fi fost reconstruita de cavalerii teutoni intre 1211-1225 cand se pare ca au fost in Tara Barsei, dar care apoi a suferit alte distrugeri si ruinari. In anul 1689, generalul austriac Heissler da ordin sa se reconstruiasca cetatea Tabla Butii care fusese distrusa de armatele adversarului sau, Tokoly, rebel nobil maghiar,in trecerea lui pe acolo.
Prin intrarea Transilvaniei la sf.sec. al XVIII – lea in Imperiul Austriac , cetatea Tabla Butii trebuia sa fie un bastion de aparare. La 1700, noii stapani ai Transilvaniei, Imperiul Habsburgic, coboara Oficiul Vamal la intrarea in localitatea cea mai apropiata de granita la Vama Buzaului, Tabla Butii ramanand doar frontiera, cu un pichet de graniceri. Dupa anul 1784, trecatoarea isi pierde din importanta militara si economica, datorita deschiderii caii din pasul Bratocea – Sacele, iar la 1839 se deschide artera pe valea Buzaului pe la Siriu si se muta si oficiul vamal de la Vama Buzaului la Siriu, in aval pe raul Buzau.
In ciuda granitelor si a divergentelor politice si militare dintre tari, aceste plaiuri au intretinut legaturi umane, nedusmanoase,  intre locuitorii ambelor laturi carpatice indiferent de natiune. Lupte inversunate s-au dus  la Tabla Butii in august 1916  intre armata romana si armata germana. Dupa pierderi grele de ambele parti, armata germana este respinsa, alungata pana la intarea in Vama Buzaului la Strambu, unde romanii obtin o noua victorie decisiva alungand armata germana pana la Brasov.

Cimitirul din Tabla Butii
In urma ostilitatiilor romanii aduna mortii din ambele tabere si ii ingroapa pe locul bataliei, pe fosta granita,  acolo unde s-au jertfit. Se va face un cimitir al ostasilor cazuti eroic in Tabla Butii, aproape de ruinele cetatii. In acest cimitir se odihnesc vesnic atat ostasii romani cat si cei nemti. Cei 166 de eroi romani, cat si ostasii nemti au devenit doar morti fara nationalitate,  de aceea au meritat acelasi cimitir, unicat, in istorie. Cimitirul poate fi vizitat si acum, iar in data de 6 august a fiecarui an are loc un ceremonial militar, religios si civil de comemorare a eroilor cazuti in 1916.

Alte atractii ale zonei: Piatra Lerei – De pe varful Piatra Lerei se deschide o panorama deosebita spre valea paraului Basca Chiojdului, respectiv comuna Chiojdu; Pietriceaua – Pe cealalta parte a paraului Basca Chiojdului, intre satele Chiojdu si Lera, se intinde Pietriceaua, cu rape de culoare albastra si maro; La vest de satul Basca Chiojdului, de-a lungul paraului Basca fara Cale, se afla mai multe baraje si cateva portiuni de padure inundata.

Multumim si va dorim calatorie placuta,

Echipa i-Tour

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *