Traditii si obiceiuri de primavara – Sângeorz (Sfantul Gheorghe)

Sângeorz este o sarbatoare straveche, raspandita in trecut in toata Transilvania, de ziua Sfantului Gheorghe. Astazi, in Alba, doar satenii din Straja, Henig și Limba pastreaza acest obicei, ca odinioara. El este practicat in ziua de 23 aprilie si are, ca elemente principale ale ceremonialului, apa si masca verde, ca si alte obiceiuri agrare de primavara. Obiceiul Sângeorzului mai este cunoscut in anumite sate si sub numele de Bolboratita, Mormolatita sau Bolboroasa, fiind legat de acelasi personajul principal. 

Scenariul este unitar, indiferent de denumire. In dimineața de Sfantul Gheorghe, un alai format din 5-7 feciori cutreiera satul, insotind Sângeorzul – un tanar infasurat in crengi inverzite. Personajul mascat este udat din abundenta pe la fiecare gospodarie, unde poposeste alaiul, pentru a ura si pentru a cere oua si slanina. La final este dus la o fantana, unde este iarasi udat cu cateva galeti cu apa. Alaiul face mult zgomot, este insotit de un ceteraa sau de un fluieraa și primeste alimente, in special oua si slanina, cu care se face o omleta mare cu care se omenesc cei din ceata, la finalul zilei.

Sângeorzul este un rit de fertilitate, obieciul pastrandu-se in ziua de Sfantul Gheorghe si in Maramures si reprezentand o alta mare sarbatoare a primaverii. In unele sate, oamenii isi impodobesc casele cu crengute de mesteacan. Ziua de Sfantul Gheorghe este si un prilej de bucurie pentru locuitorii Borsei, care isi cinstesc protectorul orasului. In aceasta zi, flacaii stropesc fetele cu apa.

Sfantul Gheorghe (Sângeorzul) preia elemente stravechi, anterioare crestinismului, din care nu se pastreaza decat amintirea unui sfant razboinic, care a omorat balaurul ce ameninta lumea. Pentru popor insa, Sfantul Gheorghe este si cel care marcheaza o noua etapa a primaverii, fiindca in aceasta luna aprilie, el “bate cu ghiciusca de foc padurea s-o infrunzeasca, aduna norii si-i scutura”, ca sa dea umezeala pamantului. Asemeni Bobotezei si Sanzienelor, in ziua de Sf. Gheorghe, se impune stropitul oamenilor, animalelor si al obiectelor din gospodarie cu apa sfintita.

Alte traditii si obiceiuri asociate sarbatorii de Sângeorz

In aceasta zi, se aleg ciobanii carora li se dau in primire oile pana la sarbatoarea Sf. Dumitru (26 octombrie); pentru a fi sanatosi tot anul, dis de dimineata, inainte sa rasara soarele, oamenii se scalda intr-o apa curgatoare; fetele seamana busuioc si tin semintele in gura, pentru a creste si a mirosi frumos; gunoiul din aceasta zi este asezat la radacina pomilor, pentru ca acestia sa rodeasca; daca e roua multa sau ceata in aceasta zi, anul va fi imbelsugat; feciorii il arunca in apa pe cel ce a iesit mai intai cu plugul in primavara respectiva; in Bucovina, fetele se uitau in noaptea de ajun intr-un vas cu apa pentru a-si vedea in reflexe ursitul; pana la rasaritul soarelui, fetele plecau sa culeaga roua de pe camp, pe care o pastrau peste an pentru a trata diverse boli; tot acum se practica si curatitul de farmece.

Focul viu

Cea mai interesanta dintre practicile asociate sarbatorii Sfantului Mare Mucenic Gheorghe era aceea a “focului viu”. Acesta este un ritual arhaic practicat pana nu demult in majoritatea satelor romanesti din Bucovina, Maramures, Apuseni, Tara Zarandului, Campia Transilvaniei (Valea Muresului, Turda).

In ajunul zilei de Sf. Gheorghe (patronul tuturor animalelor) “Focul viu” trebuia aprins de feciori fie prin gospodariile din sat, fie sus la stanile de pe hotar, acolo unde urmau sa pasuneze animalele toata vara. Datina impunea folosirea exclusiva a lemnului si a unei bucatele de iasca; fara cremene si fara chibrituri, intr-un lacas special facut in tocul usii, pana se obtineau primele scantei ale focului viu. Cand fumul incepea sa se ridice, oamenii il dirijau spre grajdul vitelor deoarece exista credinta ca fumul focului viu are capacitatea de a “curata vitele” si de a le proteja de actiunea nefasta a strigoilor. Apoi, tinerii si copiii care asistau la ceremonialul purificarii prin fum a vitelor, incepeau si ei a sari peste foc, in aceeasi credinta ca acesta ii va proteja de “rele si necazuri”, facandu-i “usori si sprinteni” peste an.

Echipa i-Tour

Sursa info aici, aici si foto aici.

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *