Oraşul Blaj şi ale sale obiective turistice

Blajul apare de multe ori în manualele de istorie, iar lecţiile despre drepturile românilor, unitatea naţională, libertatea şi unirea din 1918 ne sunt adânc întipărite alături de evenimente ce au loc în oraşul Blaj. Acesta a fost locul care a ţinut mereu aprinsă flacăra luptei pentru emancipare socială şi naţională în conştiinţa poporului român. Așadar, ne-am hotarât să pornim în explorarea sa. Şi, chiar dacă era o zi geroasă de iarnă, soarele încălzea Câmpia Libertăţii şi topea puţina zăpadă ce se mai zărea din loc în loc.

Scurt istoric al oraşului Blaj

Din punct de vedere arheologic, Blajul este una dintre primele localități în care au fost descoperite vestigii ale culturii scitice în Transilvania: o necropolă scitică, în perioada 1876-1880, cu ocazia construirii liniei ferate Teius-Sighișoara.

Blajul este atestat documentar pentru prima dată, într-o diplomă din anul 1271, prin care regele Ungariei, Ștefan al V-lea, aproba contractul prin care Teel din Brașov vinde comitelui Chyel din Câlnic “terra seu villa Herbordi vajvodae” (pământul sau sau satul voievodului Herbord), așezat între cele două Târnave, acolo unde aceste două râuri se unesc. Localitatea își are numele de la Blasiu, fiul lui Hebord. În 1346, localitatea este atestată sub numele de “Balazsfalva”.

Apoi, localitatea trece succesiv sub stăpânirea diferiţilor feudali, care ridică clădiri, una dintre ele fiind încă în picioare şi astăzi. Este vorba despre Castelul Arhiepiscopal, ridicat şi refăcut între secolele XIII- XIV, fiind apoi complet refăcut în anul 1535 de către Georgiu Bagdi. În prezent, castelul este cea mai veche clădire din oraş şi reşedinţa Arhiepiscopului Major al Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolice.

La 27 octombrie 1687 s-a încheiat Tratatul de la Blaj, prin care se îngăduia armatelor habsburgice să “ierneze” în Transilvania, urmat de declarația din 1688 a Dietei Transilvaniei prin care Transilvania renunță de “bună voie” la suzeranitatea Porții și accepta tot “de bună voie” protecția Austriei. La insistențele episcopului Ioan Inocențiu Micu-Klein (1692-1768), împăratul Austriei, Carol al VI-lea cedează domeniul Blajului în schimbul celor de la Gherla și Sâmbăta de Jos, Bisericii Unite cu Roma (Greco-catolică). Apoi, episcopul se stabileşte în Blaj, în castelul lui George Bagdi, şi se luptă pentru obținerea de drepturi pentru românii asupriți, rămânând în memoria colectivă drept adevăratul întemeietor al Blajului românesc.

Un rol deosebit în evoluția Blajului l-au avut școlile. Școala Ardeleană, mișcare ideologică național iluministă, a apărat drepturile neamului românesc. În fruntea sa s-au aflat Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai Deleanu. Anul 1848 a fixat Blajul în centrul evenimentelor revoluționare, prin cele trei adunări care s-au ținut aici, în care s-a formulat programul politicii românilor din Transilvania. La Adunarea Națională din 3/15 mai 1848 de pe Câmpia Libertății, prezența unor fruntași revoluționari din Moldova și Tara Românească a imprimat acestei adunări profilul solidarității generale romanești, poporul exprimându-şi dorință de unire prin cuvintele “Noi vrem să ne unim cu tara”. Intre anii 1926-1950 Blajul a fost capitala județului Târnava Mică. Blajul a fost declarat municipiu la 15 mai 1993.

Ce să vizitaţi în Blaj

Municipiul Blaj este situat la o distanţă de paroximativ 35 de kilometri de Alba Iulia, 45 de kilometri de Mediaş şi 60 de kilometric de Sibiu, fiind străbătut de Râurile Târnava Mare şi Târnava Mică. Vă puteţi caza la o pensiune din oraş sau din împrejurimi, ori să veniţi aici, într-o excursie de o zi.

Muzeul de Istorie ”Augustin Bunea” expune obiecte arheologice, neolitice, cermică, descoperite în diferite puncte din apropierea Blajului. Acestea dovedesc prezenţa unei populaţii sedentare de agricultori încă din mileniile VI- II î.e.n, folosite de populaţia autohtonă tracică. Sunt prezentate de asemenea obiecte dacice aparţinătoare secolelor V-I î.e.n. şi cele descoperite în necropolele scitice şi celtice. Figurează şi un frumos vas scitic de la Crăciunelu de Jos. Poate fi văzută şi vechea tiparniţă de lemn cu care s-a tipărit la Alba Iulia în anul 1648 “Noul Testament”. Ea a fost transferată la Blaj în anul 1747. Alături se află presa anexă, matriţele anexă, matriţele de lemn, xilografiile, precum şi unele dintre primele ediţîi ale operelor reprezentanţilor “Şcolii Ardelene”. Muzeul păstrează şi armele unui tribun al lui Avram Iancu: sabia, lancea şi puşcă cu cremene. Când am vrut noi să vizitam muzeul era închis, aşadar vă recomandăm să verificaţi, în prealabil.

Centrul istoric al municipiului Blaj a fost locul adunării populare din zilele de 3 aprilie şi 12-14 mai 1848, atestată şi prin cunoscuta stampă cu Marea Adunare Naţională de la Blaj. Astăzi, pe acelaşi loc se află un mic parc cu alei şi arbori bătrâni. Parcul grupează laolaltă cele mai importante specii de arbori din pădurile noastre, pe o suprafaţă mai mică de un hectar. Pe toate laturile sale se află clădiri de patrimoniu, cu o mare însemnătate în istoria oraşului, ce merită vizitate sau măcar admirate.

Catedrala ”Sfânta Treime”, a cărei piatră de temelie a fost pusă de episcopul Inocenţiu Micu-Klein în anul 1738, urma să fie finalizată abia în anul 1865, însă . Clădirea a fost realizată în colaborare cu arhitectul vienez Anton Eckhard Martinelli şi stă mărturie celor mai importante evenimente ale oraşului. O piesă de o deosebită valoare artistică este iconostasul, despre care Nicolae Iorga spunea că este unul dintre cele mai mari şi mai frumoase din ţară. Acesta a fost lucrat în lemn de tei de către meşterul tâmplar Aldea din Târgu Mureş, între anii 1749-1765.

Catedrala este inconjurată din trei părţi de clădirile fostei mănăstiri “Sfânta Treime”, opera aceluiaşi arhitect vienez Anton Eckhard Martinelli, construită între anii 1741 şi 1747, cu ziduri groase şi boltiri arcuite. În această mănăstire au fost deschise în 1754 primele şcoli româneşti. În clădirea din dreapta catedralei s-a deschis la 11 octombrie 1754 prima şcoală sistematică superioară din ţară cu limba de predare româna. Aceasta era denumită “ Şcoala de obşte” şi avea scopul de a contribui la dezvoltarea culturală a poporului. În prezent, aici funcţionează Grupul Şcolar “Ştefan Manciulea” şi Liceul Sfântul “Vasile cel Mare”. Pe clădirea din stânga catedralei se află o placă comemorativă care atestă: “Aici a fost găzduit ca elev marele poet Mihai Eminescu, în anul 1866”. Clădirea este, acum, sediul Facultăţii de teologie Greco-catolică şi a Seminarului Arhidiecezan Greco-catolic.

Bisericuţa grecilor a fost construită de către locuitorii din Blaj, alături de negustorii macedo-români de religie ortodoxă, denumiţi de blăjeni impropriu “greci”, este o biserică ortodoxă micuţă. Aceasta se află în imediata apropiere a podului ce traversează Târnava Mare. Catapeteasma, sculptată artistic în 1776 a fost pictată ulterior în maniera stilului brâncovenesc întrucât pictura iniţiala s-a distrus.

Câmpia Libertăţii, situată în estul oraşului, în spatele catedralei şi a şcolilor, este locul unde s-a ţinut Marea Adunare Naţionala de la Blaj din 3/15 mai 1848, cu participarea a 30.000-40.000 de persoane, urmată de încă o adunare, în septembrie a aceluiaşi an, cu ocazia Revoluției Române de la 1848

Tot aici, în anul 1911 s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte numeroşi literaţi, oameni de ştiinţă şi cultură din toate provinciile româneşti, iar Aurel Vlaicu a zburat cu avionul său deasupra mulţimii. La 28 noiembrie 1918, aici a aterizat avionul care aduce vestea cea mare a reintrării României în război pentru eliberarea Transilvaniei. Între 1973 și 1977 pe câmp a fost înălțat un ansamblu monumental compus dintr-o piesă centrală, numită “Gloria” și 26 de busturi înfățișând conducători ai Revoluției Române de la 1848, precum și figuri remarcabile ale culturii române. Sculptori precum Ion Vlasiu, Ion Irimescu, Ion Jalea și Marius Butunoiu au contribuit la realizarea acestui monument, clasat monument istoric. Acum, Câmpia Liberăţii este un loc cu iarba verde chiar şi iarna, plăcut pentru plimbare şi pentru rememorarea evenimentelor din trecut.

Crucea lui Iancu străjuieşte oraşul de pe cel mai înalt punct al său, Dealul Crucii: locul în care, în anul 1848, Avram Iancu a supravegheat Marea Adunare Naţională, alături de o legiune de moţi. Crucea lui Iancu a înlocuit o altă cruce, dedicată episcopului Ioan Bob, care în timpul foametei din 1815 a ars hârtiile datornicilor săi de la sate, cărora le împrumutase bucate. De asemenea, crucea de astăzi a fost reclădită conform cu originalul, după ce aceea a fost aruncată în aer în noiembrie 1908, bucăti din ea fiind pătrate la Muzeul de Istorie “Augustin Bunea”.

Obiective naturale în oraşul Blaj

Doi arbori domină peisajul municipiului Blaj. Stejarul lui Avram Iancu, situat în Parcul Avram Iancu, din centrul oraşului. Tradiţia spune că acest stejar are peste 600 de ani, tratativele generalului Caraffa cu ultimul principe al Transilvaniei, Mihai Apafi ÎI, referitoare la condiţiile de trecere a Transilvaniei în stăpânirea împaratului de la Viena, din 1687, fiind ţinute sub acest stejar. Avram iancu, însuşi, stătea la umbra acestui stejar, alături de prietenului său, mitropolitul Alexandru Şterca Şuluţiu.

Teiul lui Mihai Eminescu, situat în partea nordică a oraşului și declarat monument al naturii, era aici şi în anul 1866, când poetul Mihaei Eminescu s-a aşezat la poalele lui, după lungul drum parcurs până în cetatea culturii transilvănene. El dorea să vadă Blajul, despre care i-a vorbit atât de frumos profesorul său de limba română Aron Pumnul. Văzând oraşul de la Dealul Hula, Eminescu şi-ar fi ridicat pălăria în semn de omagiu, exclamând cu entuziasm “Te salut din inimă, Mică Romă!”.

Locuri emblematice din Blaj de văzut din exterior

Castelul Arhiepiscopal sau castelul lui Georgiu Bagdi, ce datează din 1535, în forma actuală. Castelul nu se poate vizita, fiind propritatea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice. Construţia este tipică pentru această zonă a Transilvaniei, cu silueta elegantă, ziduri masive şi scări de lemn întortocheate. Are două etaje, un acoperiş ascuţit şi o faţadă simplă.

În curtea castelului se află Biblioteca Documentară “Timotei Cipariu”, la început capelă a castelului, clădire ridicată în prima jumătate a secolului al XVII-lea de Simion Pecs. Mai târziu, în anul 1760, sub epicopul Aaron, clădirea este renovată dându-i-se aspectul actual şi adăpostind Seminarul diecezan. Aici îşi începe Samuil Micu-Klein activitate cărturărească şi tot aici a funcţionat vechea tiparniţă de lemn cu anexele sale adăpostite la Muzeul de Istorie.

Pe latura vestică a Parcului Piaţa 1848 se află o căsuţă modestă, cu un acoperiş în două planuri, pe frontispiciul căreia o placă comemorativă aminteşte că aici a trăit şi muncit eruditul cărturar şi marele patriot Timotei Cipariu (1805-1887). În prezent clădirea adăposteşte sediul ASTRA.

Sperăm că v-am facut curioşi şi că veţi merge să vizitaţ oraşul Blaj şi atracţiile turistice si obiectivele sale culturale şi naturale.

Echipa i-Tour

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *