Traditii

Obiceiuri de Paste in Dobrogea – Partea 2

Saptamana trecuta v-am vorbit despre “Lazarelul”, “Olaria” si “Paparuda” cand am amintit despre traditiile de Paste ce inca se pastreaza in zona Dobrogei. Astazi continuam seria obiceiurilor cu alte 2 exemple si, alaturi de ele, vom aminti despre spiritualitatea acestui tinut de referinta pentru crestinism in tara noastra.

“Caloianul” – practicat dupa Paste – Obiceiul consta in fabricarea unei papusi de lut, ce era ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei. nume ce vine din slavul kaljenŭ = de lut, datorită materiei prime din care este confecţionat. Caloianul este un rit arhaic de fertilitate menit să aducă sau să oprească ploaia şi se practica în a treia miercuri de după Paşti, ca mai târziu să se apeleze la el de fiecare dată când seceta ameninţa culturile. În general, acest obicei este denumit cu un nume feminin – Mama Caloiana, Scaloiana, Moaşa Ploii. Însă în anumite zone era prezentă perechea – Caloian şi Caloiana, Mama Ploii şi Tatăl Soarelui. In Doborgea, papusile de lut se impodobesc cu coji de oua rosii si se sparg pentru a imita violenta sacra in riturile de trecere. Daca este seceta se „omora” Tatal Soarelui, iar daca ploua prea mult, se „omora” Mama Ploii. Obiceiul este inca practicat in satele de Slavi din Judetul Tulcea.

„Cucii” – Acest obicei, ce se aseamana intr-o oarecare masura cu “Calusarii”, se mai practica si in alte zone ale tarii, dar “Cucii” caravaneni au o vizibila nota de originalitate, manifestata atat in ceremonial cat si in constructia mastilor. Colectivul ceremonial al “Cucilor” este alcatuit, dupa traditie, dintr-un grup de 15 barbati mai tineri sau mai varsnici, impartiti in doua cete de cate sapte (sapte sugerand, in conceptia locala, numarul zilelor saptamanii). Cel aflat in plus este “mutul” personaj central. Fiecare “cuc” se invidualizeaza prin masca, prelungita cu un fel de bluza si de fusta lunga pana la opinci. De acestea sunt fixati cativa “zilisori” (clopotei sub forma de capsula, cu sunet cristalin). Mastile sunt diferite prin felul impodobirii si al cromaticii, acestea depinzand, in primul rand, de traditia locala dar si de imaginatia participantilor. Ca obiecte de lupta fiecare “cuc” are o sabie vopsita in rosu (culoarea confruntarii) si un tarnacop vopsit in albastru (simbol pentru uneltele gospodaresti), confectionate din lemn. Dupa traditie, obiceiul “cucilor” se desfasoara in trei locui: la o fantana, la camp si in sat. Ritualul se desfasoara in ritm de geamparale, joc specific Dobrogean. Prin faptul ca anunta primavara, acest frumos si stravechi obicei deschide un nou ciclu anual in viata colectivitatii.

Basilica, Cetatea Adamclisi

Pe langa aceste obiceiuri Dobrogea adaposteste si primele dovezi ale crestinismului pe teritoriul tarii noastre prin pestera Sf. Andrei. In actuala biserica din pestera, in pronaos, intr-o nisa, se afla un fel de pat, scobit initial in piatra, despre care traditia spune ca pe el se odihnea apostolul. Astazi, cei aflati in suferinte vin aici pentru a-si redobandi sanatatea, petrecand cateva zile si nopti pe acest “pat al Sfantului Andrei”. Ca semn al cinstirii locului pe care a sezut insusi “cel dintai chemat” al Domnului, in decursul anilor, acesta a fost folosit si ca loc de ardere a lumanarilor sau a tamaiei.  La aproximativ 200 de metri de pestera, pe un alt versant al muntelui, se observa si astazi urmele vechilor chilii sapate in stanca, unde traditia spune ca ar fi locuit ucenicii apostolului. In afara de aceste dovezi ale prezentei Sfantului Andrei aici, nu departe de pestera, se mai vad si astazi urmele celor noua izvoare, ale caror ape formau paraul Cuzgun (“Porumbel”, in turca veche), in care au fost botezati primii crestini de pe aceste meleaguri: Innul, Rimmul, Pimmul, care i-au cazut in genunchi apostolului, dupa o predica, si care “s-au mirat foarte, si dand toate saracilor, au ramas cu apostolul, care i-a hirotonit preoti si au trait multi ani in pesterile lor”. In imediata lor apropiere se mai afla un izvor, numit “Eminescu”, amenajat in amintirea poetului national.

Am realizat pentru cei interesati un traseu turistic de o zi din Constanta catre Manastirea Sf. Andrei pentru a va bucura de vremea buna care se anunta in perioada respectiva. Am descris in material ce puteti gasi de vizitat sau de explorat pe traseu pana ajungeti la manastire. (Click pe imagine pentru marire)

Traseu de o zi Constanta - Sf. Andrei (251 Km)

Traseu de o zi Constanta – Sf. Andrei (251 Km)

Cei care vor sa aleaga Dobrogea pentru petrecerea sarbatorilor de Paste pot gasi cazare la urmatoarele hoteluri deschise in perioada asta pe Litoral si aproape de iesirea din Constanta spre monumentele din zona:

Hotel Iaki (are cina festiva la Manastire in ziua de Paste), Hotel Vega, Hotel Carol, Hotel Capri, Hotel Cherica, Hotel Ferdinand, Hotel Delta din Tulcea, Hotel City, Hotel Esplanada sau Hotel Egreta. Desigur puteti sa va cazati si la manastirile din zona insa perioada de paste este foarte aglomerata si trebuie sa va rezervati locuri din timp.

Echipa i-Tour

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *