Muzeul National Cotroceni

Muzeul Cotroceni, Bucureşti

Palatul Cotroceni, aflat astăzi zona cu acelaşi nume din Bucureşti, a fost ridicat între anii 1679 – 1681 de către domnitorul Ţării Româneşti, Şerban Cantacuzino Cantacuzino (1678 – 1688). Acesta ridică,pe vremuri,  la vest de oraşul Bucureşti, cea mai importantă ctitorie a sa, ansamblul Cotroceni. În cadrul său se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“ – asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş – precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc – specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri.

Muzeul National Cotroceni

Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaşte câteva momente de referinţă: primul este legat de numele ctitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688); al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbei, care, în 1852, îl reface şi modernizează, înfiinţează gradina de la Cotroceni (una dintre marile grădini ale Capitalei); urmează edificarea palatului princiar (1893 – 1895), de către arhitectul francez Paul Gottereau, iar, după cutremurul din 1977 va urma o nouă etapa, când s-a refacut în mare parte palatul, tot atunci fiind construită şi o aripă nouă, care adăposteşte astăzi sediul Preşedinţiei României.

Cotrocenii au servit, pe rând, drept reşedinţă domnească, apoi, din 1895, ca reşedinţă a prinţului moştenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificari şi adăugiri, efectuate de arhitectul Grigore Cerchez. Prinţesa şi, ulterior regina Maria a lăsat la Cotroceni o amprentă inconfundabilă, personalizare care poartă pecetea spiritului său cu înclinaţii artistice.

Dormitorul Reginei Maria, Muzeul Cotroceni

Ansamblul Cotroceni este un caz unic în cuprinsul urbei bucureştene (dar şi la nivelul teritoriului naţional) în ceea ce priveşte multitudinea părţilor sale componente, variate din punct de vedere al funcţionalităţii şi destinaţiei. Unicitatea sa este reflectată şi de faptul că, de-a lungul timpului, ansamblul Cotroceni integra construcţii cu caracter laic de o mare varietate (palatul domnesc – transformat ulterior într-unul nou, destinat moştenitorului tronului României, vechile pivniţe domneşti – existente şi astăzi, pavilionul sau foişorul, anexele palatului, manejul, remiza auto, casa grădinarului, serele, Azilul Elena Doamna), militar (obahta – corpul de gardă), ecleziastic (mănăstirea: chiliile, cuhniile, trapeza – sala de mese, clopotniţa, biserica – piesa centrala, casele egumeneşti, capela azilului – pictata de Gh. Tattarescu), feroviar (gara regală), exotic (casa amerindiană aflată în parcul palatului), monumente funerare (al micuţei principese Maria, ale soţilor Davila), o întinsă grădină (o parte va deveni grădină botanică), câmpul de exerciţii şi solemnităţi militare, bariera orăşenească cu acelaşi nume.

Cotroceni este singura reşedinţă din întreg teritoriul românesc care a cunoscut folosinţa cea mai îndelungata, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi pâna în prezent.

Colecţia Muzeului Naţional Cotroceni este alcătuită din următoarele domenii: artă plastică (pictură românească, pictură universală, grafică, sculptură românească şi universală, artă religioasă), artă decorativă (ceramică, sticlă, metal, textile, mobilier), numismatică, medalistică, istorie, arheologie. Pentru mai multe detalii accesaţi pagina destinată colecţiilor. Palatul Cotroceni găzduieşte frecvent expoziţii şi vernisaje, cu caracter istoric, artistic, precum şi religios: expoziţi de pictură contemporană şi restaurare, instrumente de scris, Salonului Naţional de Artă Decorativă, etc. De asemena, aici au loc in fiecare an concerte organizate cu diferite ocazii: Paşte, Crăciun, festivaluri de muzica simfonică sau de cameră, recitaluri, seri de operă.

Salonul de vanatoare, Muzeul Cotroceni

Program de vizitare

Muzeu: marţi – duminică, orele 9.30 – 17.30 (16.30 – ora de intrare a ultimului grup)

Expoziţii: marţi – duminică, orele 9.30 – 17.00

Biserica Cotroceni: marţi – duminică – acces gratuit, orele 9.30 – 17.30 (16.30 – ora de intrare a ultimului grup)

Biserica fostei mănăstiri Cotroceni se vizitează la sfârşitul turului de muzeu.

Pentru persoanele care doresc să viziteze doar biserica nu este necesară programarea telefonică.

Vizitarea Muzeului Naţional Cotroceni se face în grupuri programate, de maxim 15 persoane, doar cu ghidaj de specialitate în limbile română, engleză, franceză, italiană, rusă, iar fără programare, în limita locurilor disponibile, prin ataşare la grupurile deja programate. Nr. telefon pentru programări vizite: 021-317.31.07

Tarife de vizitare:

Vizitatori români: 12 lei / persoană
Vizitatori străini: 27 lei / persoană (12 lei preţ acces muzeu şi 15 lei taxă ghidaj limbă străină)
Elevi clasele V-XII, studenţi, pensionari: 6 lei / persoană
Elevi clasele I-IV: 4 lei / persoană
Elevi şi studenţi străini: 21 lei / persoană (6 lei preţ acces muzeu şi 15 lei taxă ghidaj limbă străină)
Gratuit: veterani de război, preşcolari, persoane cu handicap, eroi ai Revoluţiei, membri I.C.O.M., I.C.O.M.O.S., A.S.E.R., A.E.O.M., membrii U.A.P.,
specialişti din muzee şi biblioteci, membrii Societăţii Colecţionarilor de Artă din România
Expoziţii temporare: 5 – 10 lei / persoană (în funcţie de expoziţie)

Vă dorim o incursiune cât mai plăcută în istoria Palatului Cotroceni,

Echipa i-Tour

Sursa info si foto aici.

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *