Cimitirul Vesel Sapanta

Cimitirul Vesel din Sapanta

Un mic sat din Maramures, de numai 3.267 locuitori, gazduieste si ingrijeste cu daruire unul dintre cele mai inedite monumente din patrimoniul cultural national, Cimitirul Vesel. Mesterul Ioan Pătraş, cel care a transformat definitiv un ritual solemn intr-o arta, a avut grija ca micul catun maremuresan sa devina o destinatie turistica internationala.

Stan Ioan Patras creatorul Cimitirului Vesel

Stan Ioan Patras creatorul Cimitirului Vesel

Lemnul pentru Maramures si maramureseni, a insemnat dintotdeauna caldura, locuinta si unelte. Din lemn si-au faurit maramuresenii casa si biserica, plugul si moara, uneltele si tacamurile. Lemnul a mai insemnat ceva pentru localnici: a fost si inca mai este suportul ideal pentru manifestarea geniului artistic al oamenilor de aici. Una din primele manifestari artistice ale maramuresenilor, care au avut ca suport lemnul, a fost sculptura. Probabil ca primul obiect din lemn care a primit valente artistice prin cioplire, a fost bata ciobanilor.

Povestea Cimitirului Vesel din Sapanta a inceput la mijlocul anilor 1930 si este creatia artistului popular Stan Ioan Pătraş, sculptor, pictor si poet in acelasi timp. Creativitatea lui Pătraş a scos la iveala aceasta monumentala si renumita opera de arta. Mai bine de 50 de ani artistul a creat sute de cruci din lemn inscriptate in stilul sau caracteristic. Dupa moartea lui in 1977 opera lui a fost continuata de ucenicul sau Dumitru Pop Tincu.

Cimitirul Vesel Sapanta

Cimitirul Vesel Sapanta

Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar, inscriptat manual dupa ce a fost taiat si uscat. In partea de sus a fiecarei cruci exista un basorelief cu o scena din viata celui decedat. Scenele sint simple, aducand din trecut viata locuitorilor satului si prezentind un aspect relevant din viata fiecaruia. Ele prezinta femei torcand lana, tesand covoare sau facand paine, barbati care taie lemne sau ara pamantul, pastori cu turmele, lucratori in lemn, lautari si multe alte ocupatii. Din 1960 incoace, intreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar devenind un muzeu in aer liber de natura unica si o atractie turistica vizitata de turisti din toate colturile lumii.

Legenda spune ca atitudinea vesela in fata mortii era un obicei al Dacilor care credeau in viata vesnica iar moartea pentru ei era doar trecerea spre o alta lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfirsit tragic ci ca pe o sansa de a intilni zeul suprem Zamolxe.

Dupa ce crucea este sculptata ea este pictata de obicei cu un fundal albastru asa numitul “Albastru de Săpânţa“. Scenele din viata defunctului, sint pictate folosind culori vibrante: galben, rosu, alb si verde.

Imagine de pe o cruce, Sapanta

Imagine de pe o cruce, Sapanta

Nici o cruce nu e terminata fara o scurta poezie, citeva rime simple, intre 7 si 17. Epitafurile sunt sincere, spontane si scrise la persoana I, mesaje adresate de persoana decedata celor care traiesc. Stilul este liric dar satira se gaseste frecvent. Fiecare poem contine numele celui decedat precum si un aspect esential din viata respectivei persoane.

Un epitaf celebru in cimitirul vesel este:

Sub aceasta cruce grea
Zace biata soacra-mea
Trei zile de mai traia
Zaceam eu si cetea ea
Voi care treceti pa aici
Incercati sa n-o treziti
Ca acasa daca vine
Iarai cu gura pa mine
Da asa eu m-oi purta
Ca-napoi n-a inturna
Stai aicea draga soacra-mea

Din momentul in care comunitatea din Sapanta a imbratisat ideea de a picta crucile si pana cand fenomenul a fost remarcat , pe plan national mai intai si pe plan mondial mai apoi, a trecut iarasi putin timp. Practic in decursul primilor ani de la aparitia primei cruci pictate, Cimitirul Vesel a devenit ceea ce este si azi, un monument de arta populara de valoare inestimabila, cu specific ce poate fi etichetat deja ca fiind traditional.

Recunoasterii valorii de patrimoniu national i-a urmat recunoasterea internationala, Cimitirul Vesel facand azi parte din patrimoniul cultural universal, aflandu-se sub egida UNESCO

Coordonatele GPS ale cimitirului, pentru cei care vor sa ajunga acolo ghidati de GPS sunt: 47 58’ 22,33 N, 23 41’ 53,39 E

Daca tot sunteti in Sapanta trebuie sa vizitati si Casa Memoriala Ioan Pătraş. Casa memoriala a lui Stan Ioan Patras este o cladire situata la aproximativ 200 m de Cimitirul Vesel din Sapanta, pe o straduta laterala.

Este formata dintr-o casa cu doua camere si curte in care este atelierul de sculptura si pictura al mesterului dar si cruci realizate de acesta.

Muzeul Stan Ioan Patras

Muzeul Stan Ioan Patras

In incinta muzeului puteti admira costume populare specifice zonei Sapanta, obiecte de artizanat (cergi, covoare, oale de lut, icoane, tablouri pe lemn realizate de Ioan Stan Pătraş) precum si poze ale familiei acestuia.

Urmasul sau, Dumitru Pop, a ales sa locuiasca in casa maestrului sau, el fiind cel care o intretine atat ca atelier cat si ca muzeu.

Descoperire placuta,

Echipa i-Tour

Sursa info si foto aici.

2 Pings & Trackbacks

  1. Pingback: Din octombrie adunate |

  2. Pingback: Top 10 obiective turistice de iarna in 2012 |

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *