Cetatile dacice din Muntii Orastiei. Cetatea Căpâlna

Spre deosebire de celelalte cetati dacice din Muntii Orastiei, din judetul Hunedoara, Cetatea dacica de la Căpâlna se afla la 2 km de satul cu acelasi nume, pe Dealul Gărgălău sau Dealul Cetatii, din judetul Alba, fiind inclusa pe lista obiectivelor din patrimoniul UNESCO. Cetatea Capalna este situata o altitudine de 610 m, intre Valea Gărgălăului si Paraul Râpii. Accesul in cetate se face pe DN 76C dinspre Sebes, ce travereseaza printr-un peisaj mirific, satul Căpâlna. Dupa ce ati lasat masina in sat, trebuie urmarit indicatorul spre cetate, pe un urcus lin prin padure de aproximativ doi kilometri. Traseul este marcat cu o cruce rosie si o sageata alba, pe care le veti gasi din loc in loc pe copaci si pe pietrele mai mari. Odata ajunsi la marginea cetatii va puteti odihni pe o bancuta si citi cateva cuvinte despre fortificatii pe un panou informativ.

Fiind înconjurat de pante abrupte, singura cale de acces era spre sud-vest, printr-o sa ingusta. Pentru a putea fi utilizata in cadrul fortificatiei, culmea dealului a fost amenajata in mai multe terase. Sistemul de fortificare, inca vizibil pe teren, este reprezentat de un sant, doua valuri cu cate un sant interior, un zid de incinta si un turn-locuinta. Rolul strategic al Cetatii de la Capalna era acela de a impiedica patrunderea trupelor straine in Dacia intracarpatica, pe drumul ce venea de la sud de Muntii Carpati.

Turnul-locuinta a fost amplasat pe platforma sapata in stanca naturala, chiar in fata seii care asigura accesul in cetate. Turnul avea un plan patrat, cu latura de 9,5 m, ziduri groase de 1,7 m, realizate in tehnica murus Dacicus, de pana la 1,7 m inaltime, fiind continuate pe inca aproximativ 3 m, cu zidarie de caramida.

Zidul de incinta al cetatii era prins de laturile de nord si est ale turnului, acesta avand o lungime de aproximativ 280 m si o grosime inegala, de 1,5 – 2,5 metri, fiind realizat in aceeasi tehnica (murus Dacicus). In zona de sud-est a incintei se afla turnul de poarta, incorporat cu două din laturi in structura zidului de incinta, iar pe latura de nord-est avand o intrare mica, de serviciu. In incinta fortificatiei, pe terase si pe platou se aflau baraci din lemn, un sanctuar, iar pe cea mai inalta terasa, in zona de sud, era construit un turn de veghe din lemn.

In exteriorul incintei fortificate, pe drumul antic ce folosea saua naturala, a fost sapat un sant de aparare, larg de aproximativ 5m. In spatele sau au fost ridicate doua valuri de pamant, de forma circulara, groase de 5-6 m si inalte de 1-2 m, precedate de cate un sant de 3-4 metri largime. Intre ultimul sant si turnul-locuinta, a fost realizata o palisada.

Potrivit vestigiilor si cercetarilor arheologice, cetatea a fost construita la mijlocul secolului I a. Hr., in timpul regelui Burebista. Se pare ca, dupa primul razboi daco-roman (anii 101 – 102), in conformitate cu tratatul de pace incheiat intre imparatul Traian si regele Decebal, acesta din urma a fost obligat sa demoleze partial zidurile de aparare. Inainte de inceperea celui de-al doilea razboi (anul 105), insa, fortificatia a fost refacută in mare graba. Cetatea a fost incendiata si distrusa de armata romana, probabil in anul 106 p. Hr.

Plan Cetatea Capalna

Plan Cetatea Capalna

Redescoperiti istoria cu i-Tour!

Echipa i-Tour

Sursa info Intitutul National al Patrimoniului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *