Cetatea Alba Carolina, Alba Iulia

Cetatea bastionara Alba Iulia a fost recent restaurata, unele bastioane fiind inca in proces de renovare. In acest moment, Cetatea Alba Carolina poate fi vizitata in cea mai mare parte, iar oricine ii trece pragul va avea parte de cateva ore, chiar zile, de descoperiri realizate atat in incinta principala, cat si in canalul dintre ziduri, pe Platforma de artilerie si in cadrul traseelor turistice ale cetatii. 

Istoric si arhitectura

Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata intre anii 1714 si 1738, fiind considerata cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din Romania. Planul cetatii a fost intocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, foond completata apoi de generalul Weiss. Primul element cu care au fost incepute lucrarile a fost Bastionul Carol, dedicat imparatului, situat pe latura de nord a cetatii. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi.

Intre secolele XVIII si XIX cetatea a indeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general pentru armament.
Cetatea este alcatuita din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurandu-i imaginea stelata caracteristica cetatilor de tip Vauban. Cel mai mare dintre bastioane este cel al Trinitatii, care masoara 116 si 135 m si are plasat în centru un blazon încoronat cu câmpuri multiple si frunze de acant.

Iata harta Alba Iulia si a cetatii bastionare, realizata in cadrul proiectului i-Tour:

Zidurile cetatii sunt construite din caramida , piatra de cariera sau din ruinele cetatii romane, ele masurând la baza 3metri, iar la vârf 1,20 metri fiind sprijinite de contraforturi pentru a neutraliza impingerile pamantului. Intrarea se face prin sase porti, decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig. Proiectarea si construirea cetatii si mai ales a celor sase porti, trei spre oras si alte trei spre câmpul de instructie din vest, a determinat si modificarea configuratiei stradale. Sursa de inspiratie pentru artistii care au realizat decoartiunile portilor a fost mitologia antica, astfel ele devenind unice in arhitectura militara europeana, iar cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania, in interiorul zidurilor ei desfasurandu-se evenimente de cea mai mare importanta pentru istoria poporului roman: finalul rascoalei lui Horea, Closca si Crisan si marea unire a Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918.

Portile Cetatii Alba Iulia

Poarta I-a a Cetatii – Se afla la baza cetatii si a fost construita din piatra cioplita sub forma unui arc de triumf cu trei intrari. În centrul portii se afla sculptata stema Austriei (vulturul bicefal cu sabia si sceptrul) încadrata de statuia zeului Marte si a zeitei Venus. Fatadele interioare sunt decorate cu basoreliefuri inspirate din mitologia antica, reprezentându-l pe eroul legendar Hercule în lupta cu leul din Nemeea si pe Perseu tinând în mâna capul taiat al Meduzei.

Poarta a III-a a Cetatii – Este cea mai importanta si mai impunatoare dintre portile cetatii si asigura intrarea în fortareata propriu-zisa.
Edificiul portii este prismatic si poarta un bogat decor figurativ, antropomorf, zoomorf si vegetal alcatuit din scene de lupta, arme, steaguri, trofee, blazoane. Cele patru panouri principale infatiseaza: Investirea lui Eugeniu de Savoia comandant al ostirii, Zeita Victoria preda lui Eugeniu de Savoia macheta cetatii, la exterior, Sarja cavaleriei crestine si Atacul infanteriei imperiale asupra artileriei otomane, la interior.  

Spre est, poarta este incoronata de statuia ecvestra a imparatului Carol al VI-lea, în timpul caruia s-a construit cetatea. Soclul statuii este incadrat de imaginile unor prizonieri turci ce cad ingroziti sub copitele calului imparatului triumfator. Pe cornisa apare reprezentata stema Austriei vulturul bicefal avand pe piept stema Transilvaniei. Basoreliefurile din stanga reprezinta alegoria intoarcerii generalului biruitor asupra turcilor primind macheta Cetatii Alba Iulia.

Celula lui Horea – In soclul statuii lui Carol al VI-lea se afla o mica incapere in care a fost intemnitat, la 2 ianuarie 1785, Horea, principalul conducator al marii rascoale din 1784-1785. In anul 1937 a fost asezata aici o placa care are urmatoarea incriptie: “Aici a suferit darz, neinduplecat, cu credinta tare in destinul neamului romanesc. 27 decembrie 1784 – 28 februarie 1785”. Pe fatada interioara sunt prezente 4 statui simbolizand marile virtuti : Abundenta, Întelepciunea, Cumpatarea si Forta.

Poarta a IV-a a Cetatii – Construita in stil baroc, ea se afla in apropierea celor doua catedrale, si este una dintre portile care asigurau iesirea spre Platoul Romanilor. Cladirea este simpla si probabil adapostea corpul de garda; ea contine o bolta semicilindrica sustinuta se doi atlanti, redati in aceeasi maniera ca si la poarta a III-a, stema Austriei simplificata, precum si basoreliefuri reprezentand diferite trofee, fanioane si steaguri cu insemnele lui Carol al VI-lea.

Descoperire placuta,

Echipa i-Tour

Sursa info aici.