Ce am invatat la Museums Meet Museums, 2019

Intr-o dimineata linistita de octombrie, difuza si promitatoare sub lumina inceputului de zi…

Oameni care vorbesc mai tare sau mai incet, care se cunosc si se recunosc, isi zambesc, se saluta si se imbratiseaza. Ei sunt muzeografii nostri, cei pe care ii vedem prin salile muzeelor, sau ii ghicim in spatele usilor inchise. Muzee, uneori vii, pline de animatie si energie, alteori prafuite si intunecate. Pe 11 si 12 octombrie a avut loc, la Bucureşti, Museums Meet Museums, un eveniment organizat de Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania, cu si pentru muzeografi. 

Am participat si noi, pentru ca vrem sa stim cum pot deveni muzeele mai competitive si mai atragatoare. Ce am aflat? Ei bine, am aflat lucruri si fapte aplicate si inovative, aplicabile in numeroase muzee si expozitii din Romania, inovative pentru majoritatea…

In prima zi, am aflat ca o casa memoriala a unui scriitor nu trebuie sa fie plina de literatura si sa prezinte biroul, patul si fotografii cu scriitorul, ci elemente contemporane si jucause, care sa vorbeasca despre perioada in care a trait acesta si despre modurile de exprimare de atunci. Ne-a prezentat chiar Constantin Goagea, de la Studioul de Arhitectura Zeppelin, cei care au realizat „Casa Memoriala Anton Pann” din  Bucuresti, un spatiu ludic si inspirational, de la zero.

De la Jasminko Halilovic, fondatorul War Chidhood Museum din Sarajevo, Bosnia, am mai aflat si ca, pentru a deveni relevant si edificator pentru societatea din care provine,  este ideal sa implici comunitatea locala in procesul de dezvoltare a unui muzeu. Astfel, acesta va primi aprobarea informala a vizitatorilor, atragand interesul si curiozitatea acestora, precum si atentia opiniei publice.

Acum stim ca unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, Musee du Louvre, investeste resurse impresionante in personalizarea interactiunii cu fiecare tip de grup de vizitatori si acorda importanta deosebita comunicarii cu acestia atat inainte de vizita, cat si in timpul ei, dar si ulterior, prin programe speciale. De la Sophie Walter, Director de dezvoltare a audientei si loializare.

Cat despre Muzeul Istoriei Europene, House of European History, deschis in anul 2017 la Bruxelles, dupa o perioada de 10 ani de planuri, tatonari, constructii si amenajari, aflam ca a fost conceput astfel incat fiecare vizitator sa isi poata crea singur itinerariul si povestea, iar descoperirile sa fie inedite de fiecare data. Iar la final, vizitatorii sa poata pleca mai departe cu un bagaj de cunostinte si intrebari deopotriva de insemnat. Gasim aici chiar si exponate ce au facut parte din patrimoniul Muzeului Taranului Roman din Bucuresti, intrucat realizatorii muzeului european au colaborat cu colegi de pe intreg continentul.

Londra nu duce lipsa de muzee, galerii si cultura, beneficiind de o competitie acerba intre ele. Asadar, pentru a se detasa din marea masa de oferte, Victoria & Albert Museum transforma expozitiile sale in adevarate experiente multisenzoriale, prin instalatii de ecrane, proiectoare, muzica si lumini ce invaluie vizitatorii si le gadila fiecare simt. Victoria Broackes si Geoffrey Marsh, sunt cei doi maestri de la Departamentul de Teatru si Spectacole ai muzeului, care au impartasit cu noi aceste informatii.

Cea de-a doua zi a Museums Meet Museums a debutat cu o prezentare despre Open Museum (Muzeul Deschis), sustinuta de Michelle Cotton, Director de Programe si Continut Artistic, de la Muzeul de Arta Contemporanata – MUDAM, din Luxembourg. Intrucat arta contemporana este provocatoare, cautand in permanenta raspunsuri, Open Museum vizeaza o deschidere catre dezbatere, cooperare si accesibilitate, atat in incinta muzeului, cat si prin instalatii de arta in spatii neconventionale, care pot deveni hub-uri culturale, creative si sociale la randul lor.

Un alt concept inedit in realizarea unui muzeu este cel al Museum of Broken Relationships, Muzeul Relatiilor Destramate din Zagreb, Croatia. Initiatoarea muzeului este chiar cea in jurul careia se tes acum povestile ce captiveaza atat de multi oameni de pe intreg globul: doi artisti se despart, dupa o relatie de patru ani si atat de multe obiecte din jur le amintesc despre dragostea lor. Olinka Vistica a decis sa creeeze o mica expozitie cu aceste obiecte, iar de aici s-a nascut un adevarat fenomen international, in cadrul caruia oameni din intreaga lume ii trimit obiectele dragi sau mai putin dragi, alaturi de povestea fiecaruia, pentru a fi expuse. Muzeul a inceput, astfel, sa se dezvolte si sa calatoreasca atat in locuri conventionale, cat si atipice: galerii de arta, muzee, Parlamentul European, biserici, autobuze, centre culturale.

Inca un muzeu de arta contemporana, de data aceasta Museum of Contemporary Art Barcelona (MACBA), prin Tomina Cerda, Director Programe Publice si Educatie, ne da o lectie de interactivitate si multisenzorialitate, doua caracteristici obtinute in interiorul si in exteriorul muzeului prin utilizarea tehnologiei. Aici, turistii au parte de experinte profunde datorita unor expozitii aproape documentare despre zone de conflict din lume, prin studierea arhitecturii ca forma a memoriei, precum si prin prelungirea experientei muzeale prin aplicatii mobile si deschiderea sonelor cu „Acces interzis” in confortul propriei locuinte. Aici, muzeul devine un loc al dialogului, unde vizitatorii sunt invitati sa intrebe, sa gaseasca raspunsuri, sa interpreteze arta alaturi de cei care au creato si sa exploreze cu ajutorul tehnologiei.

Ultima prezentare a fost despre moduri de promovare si deschiderea muzeelor catre public atat de intens, incat experienta sa devina aproape totala chiar si inainte de a pasi pragul muzeului. Este vorba despre Rijksmuseum, din Amsterdam, Olanda, un loc perceput ca scump si elitist, prea putin atragator fata de tineri. Ce au facut cei de la muzeu, chiar in perioada cand acesta era inchis pentru renovare? L-au deschis digital. Iata cum: au realizat expozitii temporare asociate sarbatorilor, au digitalizat mii de opere de arta, astfel incat acestea, alaturi de creatorii lor sa devina ambasadori ai muzeului, au oferit gratuit imagini de inalta calitate cu operele de asta, pentru ca acestea sa poata fi utilizate in crearea unor obiecte contemporane, utilizabile, au dezvoltat site-ul si aplicatia dedicate muzeului, astfel incat acestea sa devina ghizi in descoperirea noului muzeu. Toate aceste lectii ne-au fost oferite de Peter Gorgels, Manager Produse Digitale Rijksmuseum.

O supriza placuta a venit din parte a cinci muzeografi din Romania, care au participat, anul trecut, la Museum Bootcamp, un seminar disruptiv despre ceea ce ar trebui sa insemne un muzeu si sa faca el cu si pentru comunitate, pentru a se repozitiona drept o institutie relevanta si atractiva, insa despre asta in episodul viitor. Este vorba despre: Oana Enasel, de la Muzeul Județean de Arta ”Centrul Artistic Baia Mare”, Despina Hasegan de la Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi din Bucuresti, Andreea Draghicescu de la Muzeul National al Literaturii Romane, Ada-Simona Biris de la Muzeul de Arta Vizuala Galati si Mirela Iancu  de la Complexul National Muzeal ASTRA Sibiu.

Un lucru esential dorim sa va transmitem, la final, cu speranta ca ne-ati urmarit pana aici, si anume ca muzeul nu este ceva steril, artificial si izolat de restul lumii. Muzeul este senzatie, experienta, traire, cunoastere. Acestea trebuie atinse, in diferite etape si in diferite masuri, pe intregul parcurs al contactului vizitatorului cu muzeul.

Echipa i-Tour

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *