Anul Brâncoveanu – Palatul Potlogi, judeţul Dâmboviţa

Primul palat domnesc ridicat de Constantin Brâncoveanu a fost cel de la Pltogi, din judeţul Dâmboviţa. Despre localitate v-am povestit in articolul dedicat bisericii din Potlogi, ctitorită de acelaşi Brâncoveanu, aşa că, în continuare, veţi putea citi despre pala şi suntem curioşi dacă aţi ajuns vreodată sa-l vedeţi.

Palatul de la Mogoşoaia, palatul domnesc de la Bucureşti (astăzi dispărut) şi palatul de la Potlogi sunt cele mai importante monumente de arhitectură laică ridicate din voinţa lui Constantin Brâncoveanu.

Palatul de la Potlogi reprezintă piesa de rezistenţă a localităţii şi a fost construit în anul 1698, pe locul unei curţi boiereşti, fiind primul din seria celor patru destinate fiilor săi. “Aceste case din temelia lor sunt înălţate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voevod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le şi sfârşindu-le la leat 7206 (1698) şi la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”, scrie în pisania de la intrare.

„Palatul a fost dat în folosinţă în 1699, anul în care Constantin Brâncoveanu a devenit primul domnitor numit pe viaţă de către turci. Palatul a fost construit într-un loc strategic, la întretăierea drumurilor dintre Bucureşti şi vechea capitală Târgovişte”, afirmă prof. univ. dr. George Coandă, un iubitor al lui Brâncoveanu şi al comunei.

Faţada orientată spre un eleşteu are o dublă loggie. Pe faţada opusă, spre curte, compoziţia este dominată de foişorul cu scară exterioară, asemeni celui de la Mogoşoaia. Decoraţia palatului cuprindea motive florale de inspiraţie persană. În varianta de la Potlogi, ele sunt realizate în stuc.

Cu 32 m lungime şi 23 lăţime, palatul se află într-o curte dreptunghiulară înconjurată de ziduri din cărămidă. La intrare se păstrează turnul porţii, în care înainte sălăşluiau ofiţerii gărzii domneşti.

Scorojită, loggia dublă, de influenţă bizantină, reprezintă elementul principal al clădirii. În timpul lui Constantin Brâncoveanu, din loggia de la parter sau de la etaj, familia şi invitaţii se delectau cu priveliştea superbă a grădinii cu flori şi a heleşteului, unde se creşteau peşti special pentru mesele domneşti.

În partea opusă, cu vedere spre turnul porţii, se află un foişor cu scară exterioară şi arcade decorate cu ghirlande din frunză de acant, crin, lalea şi garoafă orientală. Ferestrele şi interiorul sunt împodobite cu ornamente florale, de inspiraţie persană.

Din grajdurile şi bucătăria domnească (chunia) a rămas doar fundaţia, însă se păstrează părţi din moşia postelnicului Dima – pivniţele şi o parte a parterului, situate în partea dinspre biserica „Sfântul Dumitru”.

În ciuda indiferenţei autorităţilor şi a vicisitudinilor istoriei, palatul s-a încumetat să reziste. Nu arată aşa de bine ca cel de la Mogoşoaia, dar păstrează elementele brâncoveneşti. O carateristică specifică a construcţiilor brâncoveneşti laice este comunicarea perfectă a arhitecturii cu peisajul, iar toate elementele preluate din diverse culturi dau arhitecturii laice o notă monumentală.

Există şi veşti bune pentru Palatul Potlogi. În urma unei finanţări de aproximativ 10 milioane de euro, primite din partea Uniunii Europene şi a Guvernului, acordată încă de acum 2 ani, în luna martie a acestui an a fost deschisă procedura de licitaţie publică pentru lucrările de restaurare a palatului. Aşteptăm veşti despre demararea lucrărilor şi sperăm că acestea se vor ridica la nivelul aşteptărilor şi a standardelor europene de restaurare şi punere în valoare a monumentelor.

Articolul face parte din seria dedicată Anului Brâncoveanu. Mai multe informaţii despre Palatul Potlogi şi restaurarea sa puteţi găsi aici.

Echipa i-Tour

Sursa info şi foto aici şi aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *