Anul Brâncoveanu – Mănăstirea Hurezi, Horezu, judeţul Vâlcea

Considerată cea mai reprezentativă construcţie în stil brâncovenesc din ţară, Mănăstirea Hurezi este poate şi cel mai mare ansamblu monahal din România, întinzându-se pe mai bine de trei hectare. Singurătatea şi liniştea de odinioară a locului era tulburată doar de cântecele huhurezilor, păsări de noapte, care se pare că au şi dat denumirea locului.

Mănăstirea se află aşezată la poalele line ale Muntelui Căpăţânii, la marginea satului Romanii de Sus, localitate aflată la aproximativ 50 de kilometri vest de Râmnicu-Vâlcea, pe DN 67, în judeţul Vâlcea. În anul 1993  mănăstirea de la Hurezi a fost introdusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Potrivit legendei locale, numele mănăstirii se trage de la păsările de numite “huhurezi”. Se spune că meşterii tocmiţi de Constantin Brâncoveanu, anume să construiască mănăstirea, din cauza turcilor, erau nevoiţi să lucreze mai mult noaptea, cand se auzeau numai huhurezii.

Ansamblul monahal de la Hurezi se intinde pe mai mult de trei hectare, cuprinzand manastirea propriu-zisa, Biserica Bolnita, Schitul Sfintilor Apostoli si Schitul Sfantul Stefan. Acestora li se poate adauga, in mod firesc, si Biserica Sfintii Ingeri, ctitorita tot de unul dintre staretii manastirii celei mari, aflata putin mai la sud de incinta manastirii.

Însemnările marelui domnitor, aflate în biblioteca mănăstirii, arată că „într-al doilea an al domniei noastre (n.n.1690) pus-am temelie şi am început a zidi mănăstire“. Interesul domnului Constantin Brâncoveanu pentru ridicarea acestui sfânt lăcaş este documentat şi în crezul său, aşa cum apare el pe pisania care se află deasupra uşii de intrare în biserica mare a mănăstirii: „Nu voi intra în sălaşul case mele, nu voi sui pe aşternutul patului de odihnă, nu voi da somn ochilor mei şi pleoapelor mele dormitoare şi repaus tâmplelor mele, până nu voi afla loc Domnului şi sălaş Dumnezeului lui Iacov“.

Având o echipă formată din marele armaş Cernica Ştirbei  şi cei mai pricepuţi meşteri din acea vreme – vătaful de zidari Manole, Vucaşin Caragea pietrarul şi Istrate lemnarul, aflaţi şi ei pe fresca de la Hurezi – , domnitorul isprăveşte, înanul 1693, construirea bisericii mari, cu hramul Sfinţilor Constantin şi Elena.

La 8 iulie 1693, biserica este târnosită în prezenţa lui Constantin Brâncoveanu, mitropolitul Teodosie, Ioan arhimandritul, primul egumen al mănăstirii, a clerului şi a tot poporul, aşa cum este consemnat şi în însemnările de taină ale domnitorului din „Foletul Novel“: „[…] sept 6, miercuri, am sosit la Hurezi şi Mânăstirea am târnosit la septembrie 8 vineri […]“.

Pictura bisericii, cel mai important şi original ansamblu realizat de zugravul Constantinos, cel care a transpus în mod impresionant în fresca lui, o galerie istorică de portrete reprezentându-i pe Brâncoveni, pe Basarabi şi pe Cantacuzini, a fost terminată abia un an mai târziu.
Cunună a stilului brâncovenesc şi unul din cele mai impresionante monumente istorice din patrimoniul universal, de proporţii impunătoare, biserica construită în plan treflat, cu turle pe naos şi pronaos înmănunchează în mod fericit toate caracteristicile fundamentale ale stilului ce va purta numele lui Constantin Brâncoveanu.

Ansamblul monastic se compune din biserica propriu-zisă a mănăstirii, ctitorită de marele domnitor, aflată în centrul incintei cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, biserica bolniţei, ctitorită de doamna Maria – soţia domnitorului (1696-1699), schitul „Sfinţilor Apostoli şi Sf. Ioan“, ctitorit de stareţul mănăstirii Ioan Arhimandritul (1698), schitul „Sfântului Ştefan“, numit astfel după numele fiului cel mare al domnitorului, ctitorit de acesta în anul 1703.

Vă încurajăm să vizitaţi Mănăstirea Hurezi ori de cate ori sunteţi în zonă, pentru a vă bucura de cultura şi aerul sfinţit prin trudă şi rugaciune a tuturor celor care au lucrat la ridicarea sa.

Articolul face parte din seria dedicată Anului Brâncoveanu. Mai multe informaţii despre Mănăstirea Hurezi puteţi găsi aici.

Echipa i-Tour

Sursa info aici şi aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *