Localitatea Potlogi este una relativ veche, numele acesteia tragandu-se de la cuvantul vechi “potlog”, care desemna o bucata de piele naturala, folosita de cizmari la captusirea incaltamintelor din piele. Localitatea este atestata documentar inca din data de 6 februarie 1580, in cadrul secolelor XVII-XVIII aceasta avand o situate privilegiata.
Situată pe drumul între Cetatea Targoviştei şi Curtea Domnească a Bucureştiului (la aproximativ 38 de kilometri distanţă de Bucureşti ) – calea solilor şi a negoţului dar şi a furtunilor istoriei- aşezarea Potlogilor- constituie de-a lungul timpului o prezenţă constantă, de la primele dovezi neolitice de locuire (obiecte din piatră, apoi ceramică dacică). Cronica lui Radu Greceanu menţionează vechiul conac al precedenţilor proprietari ai moşiei, în care la 1688 , după lupta de la Cerneţi, îşi găseşte loc de popas viitorul Domn – Constantin Brâncoveanu.
Constantin Brâncoveanu, mare spătar sub domnia lui Şerban Cantacuzino a ctitorit biserica cu hramul Sfântul M.Mc. Dimitrie în anul 1683 anterior edificării ansamblului de curte, după cum se prezintă în pisania din pridvor: “Aceasta svântă şi Dumnezeiască bisearică iaste zidită şi înalţată, den temelie şi până în săvârşitul ei, de robul lui Dumnezeu Constantin Brancoveanu Vel Spătar, întru slava Domnului nostru Iisus Hristos cel de troiţă slăvit şi întru cinstea lui Vel Mucenic Dimtrie, pentru a sa veaşnică pomenire şi al părinţilor, carea se-au început şi le-au şi săvârşit în zilele luminatului domn Io Şerban Cantacuzin Basarab Voevod, Septembrie, (1684) “.
Biserica brancoveneasca din Potlogi, inchinata Sfantului Dimitrie, a fost ridicata in anul 1683, mai inainte de toate celelalte parti ale ansamblului voievodal, in vreme ce palatul a fost inaugurat abia in data de 27 octombrie 1698, in prezenta lui Calinic al II-lea, patriarhul Constantinopolului (1694-1702). Biserica va suferi unele prefaceri in anul 1904.
Tabloul votiv, încă vizibil în pronaos, îl înfăţişează în partea stângă pe domnitor împreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei. În partea dreaptă sunt zugrăvite Doamna Maria împreună cu şase fiice. Din această reprezentare se observă că, iniţial, biserica a fost construită cu o singură turlă. „Avea adăugat un turnuleţ pe faţada nordică şi pridvorul nu era construit încă. În anul 1688 a fost adăugat şi pridvorul care a rămas deschis. Are trei componente, un nucleu masiv de bază corespunzător pronaosului, naosului şi altarului şi cu absidă pentagonală. În partea inferioară, tabloul votiv este pictură originală, iar în partea superioară este o copie realizată în 1945 de pictorul Vasile Blendea după modelul din biserica de la Mogoşoaia.
Importanţa istorică- arhitecturală a monumentului constă în faptul că reprezintă prima ctitorie ecleziastică de curte a lui Constantin Brâncoveanu, ctitoriile continuând în serie cu Mogoşoaia, Doiceşti şi Sfântul Nicolae din Făgăraş.
Toate bisericile sau mănăstirile pătrează acelaşi stil arhitectural, cunoscut ca stilul brâncovenesc. Acesta reprezintă o îmbinare între tradiţii artistice locale, valahe, bizantine şi alte influenţe orientale şi forme occidentale. Desi istoricii de artă caracterizează uneori stilul prin analogie cu renaşterea apuseană, datorită structurilor sale clare, raţionaliste, exuberanţa lui decorativă permite şi folosirea termenului de baroc brâncovenesc.
Articolul face parte din seria dedicată Anului Brâncoveanu. Mai multe informaţii despre Biserica Potlogi şi restaurarea sa puteţi găsi aici.
Echipa i-Tour
Lasă un răspuns