Image Image Image Image Image Image Image Image Image Image

| July 24, 2014

Scroll to top

Top

6 Comments

Obiceiuri de Paste in Dobrogea – Partea 1

Obiceiuri de Paste in Dobrogea – Partea 1
i-Tour
  • On April 8, 2011
  • http://www.i-tour.ro

Cei care aleg Dobrogea pentru a-si petrece sarbatorile de Paste alaturi de cei dragi trebuie sa stie ca in aceasta parte a tarii exista comunitati si obiceiuri nealterate de valul occidental care ne “fura” obiceiurile traditionale tot mai mult in fiecare an.

Dobrogea reuneste, conform recensamantului din anul 2002, o populatie de 971.643 de locuitori. 883.620 (90,94%) sunt romani (inclusiv aromani). Alte grupuri semnificative sunt: 27.580 turci, 23.409 tatari, 21.623 lipoveni si restul greci, ucrainieni si bulgari. Cu asa un mozaic etnic zona adaposteste obiceiuri specifice Sarbatorilor de Paste inca pastrate in comunitatile de lipoveni, armeni, greci, bulgari sau aromani. Cele mai cunoscute si des intalnite dintre aceste obiceiuri sunt Lazarelul, Caloianul, Paparuda, Olaria si Cucii intalnite cu precadere in satele din nordul Dobrogei.

Traditiile intalnite in Dobrogea sunt adaptari ale obiceiurilor originare din folclorul moldovenesc sau oltenesc datorita faptului ca regiunea a fost populata cu locuitori din aceste zone imediat dupa ce a fost atribuita regatului Romaniei in 1878.

“Lazarelul” – practicat in prezent in localitatea cu populatie preponderent greceasca, Izvoarele din Nordul Dobrogei. Lazarelul este o sarbatoare care se tine inaintea Pastelui, in Sambata Floriilor, aceasta mai numindu-se si Sambata lui Lazar. Lazar sau Lazarica este un zeu al vegetatiei care moare si renaste in fiecare an, primavara, simbolizand regenerarea naturii. La ceremonial participa copiii, responsabili cu dansul ritualic si copile, care formeaza grupul de colindatori. Scenariul obiceiului vorbeste despre Lazar care moare intr-un accident in padure, fiind plecat sa aduca hrana pentru animale.  Mama si fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu ramuri bogate. Atentie! Cine nu tine obiceiul si nu serbeaza Ziua lui Lazar, nu are un an de bun augur si se mai umple si de pistrui!

“Olaria” – practicat la Lasata Secului - Obiceiul consta in aprinderea pe dealuri a unor  focuri din resturi vegetale sau din furajele consumate de animale in timpul iernii, simbolizand purificarea vechii vegetatii, pentru a face loc unei  vegetatii noi si prospere. Rostogolirea  pe dealuri a rotilor de caruta infasurate in paie, simbolizand cursul soarelui pe cer, simboliza si purificarea a tot ce a fost rau pentru comuniune. Obiceiul este inca practicat in satele din Nordul regiunii.

“Paparuda” - practicat in a treia zi de Pasti in localitatile Niculitel, Luncavita, Vacareni, Jijila –  Obiceiul consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei batrane, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte.  Alaiul e alcatuit dintr-un numar variabil de personaje, dintre care cel putin una-doua trebuie sa fie mascate. Acestea sunt dezbracate si apoi infasurate in frunze si ghirlande de boz (brusture, fag, stejar, alun). Gluga de boz este legata deasupra capului cu cotoarele in sus si acopera tot corpul ca un con de verdeata. Ramurelele erau impestritate cu panglici rosii, cu salbe de firfirici. Cortegiul umbla prin sat de la o casa la alta, si in curte, insotitoarele canta un cantec ritual, batand din palme, iar paparuda joacă un dans saltaret. Paparuda invoca ploaia prin dans, prin batai din palme, prin plesnetul degetelor, prin rapaitul tobelor improvizate din tigai, dar mai ales prin ritmul si continutul textului magic: „Paparuda-ruda, / vino de ne uda / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubarul –barul / peste tot poporul. / Da-ne Doamne, cheile / sa descuiem cerurile / sa porneasca ploile, / sa curga siroaiele / sa umple paraiele. / Hai, ploita, hai! / uda pamanturile / sa creasca granele / mari cat porumbele. / Hai, ploita, hai!”. Pe lângă forma românească, Paparudă, și cea aromana, Pirpiruna, este înregistrată si forma bulgara, Perperuda intalnite in comunitatile aferente.

Ajunsi in Nordul Dobrogei tentatia de a merge in Delta Dunarii pentru a vedea cum natura prinde culoare va fi foarte mare, fapt pentru care atasam in acest post o harta i-Tour a zonei. (Click pentru marire)

Harta Delta i-Tour

Harta Delta i-Tour

Ramaneti alaturi de noi pentru partea a 2-a a articolului in care vom scrie despre pestera Sf. Andrei si alte obiceiuri traditionale ale comunitatilor din Dobrogea.

Echipa i-Tour

Comments

  1. Câteva corecturi elementare:
    1. Lăzărelul, în varianta tradițională, este practicat exclusiv de copile care cântă și dansează o horă spartă. Femeile sunt gazde, nu “colindă”.
    2. Olăria/Orăria se practică de Lăsatul Secului, nu de Florii și în niciun caz la lipoveni. Lipovenii au alte practici legate de Săptămâna dintre cele 2 Lăsate de Sec (Maslenița).
    3. Paparuda bulgărească din Dobrogea este utopică din moment de majoritatea bulgarilor a plecat la schimbul de populație din 1940. În general aceste obiceiuri au regresat, fiind practicate sporadic, instituționalizat sau pe la vreun festival.
    Tradițiile dobrogene aparțin unei arii culturale mult mai largi decât spațiul românesc și cu o vechime considerabil mai mare decât anul de grație 1878.
    Toate cele bune.

Submit a Comment