Bastionul Theresia reprezinta una din fortificatiile care inca se mai pastreaza, din vechea cetate a Timisoarei. Celelalte bastioane si fortificatii au fost distruse de catre municipalitate in timpul secolului XX, intrucat nu mai reprezentau un punct de inters in planurile de dezvoltare a orasului.
Cetatea Timisoara a avut mai multe etape in constructie, initial fiind o cetate turceasca, pentru ca apoi, incepand cu anul 1723, dupa cucerirea cetatii de catre armata imperiala austriaca, sa se contruiasca a doua cetate a Timisoarei, moderna si mult mai mare. Piatra fundamentala s-a asezat in 25 aprilie 1723 in prezenta personalitatilor orasului sub conducerea Guvernatorului Mercy. Mai tarziu, un nou rand de fortificatii inspirate de scoala franceza a secolului al saptesprezecelea, de unde a pornit si tipul Vauban (ultilizat la Alba Iulia), foarte apropiate de acest tip, in sistem stelar, vin sa intareasca apararea cetatii. Aceasta avea urmatoarele bastioane si porti: Bastionul Carol, Bastionul Francisc, Bastionul Theresia (singurul ramas pana in ziua de azi), Bastionul Iosef, Bastionul Hamilton, Bastionul Castelul, Bastionul Mercy, Bastionul Eugeniu, Bastionul Elisabeth, Poarta Viena (sau Poarta Aradului, Poarta Mehalei), Poarta Petrovaradin (sau Poarta Belgradului, Poarta Iosefină), Poarta Transilvania (sau Poarta Ardeleana, Poarta Lugojului). Dintre cele trei inele de fortificatii ale cetatii, bastioanele formau inelul interior, mai urmand inca doua inele in exterior.
Bastionul Maria Theresia a fost construit intre anii 1730-1735 si este cea mai mare bucata din zidul vechii cetati care se mai pastreaza, putand fi chiar vizitat si reprezentand un important obiectiv turistic al Timisoarei. Bastionul joaca, de asemenea, rol de pasaj rutier. Fortificatia a fost reconditionata recent, in anii ’70, ocazie cu care multe din elementele decorative originale au fost transformate sau ascunse. In 2010, insa, a avut loc un amplu proces de restaurare a Bastionului Theresia, cuprinzand mai multe corpuri de cladire dispuse intr-un plan poligonal conform proiectului cetatii initiale, arii plantate intinse si un mare spaţiu public central de tip mineral. Bastionul a fost redescoperit prin indepartarea interventiilor din anii ’70.
Corpul cel mai bine pastrat, cel de pe latura vestica, are doua niveluri si mansarda, in timp ce restul fortificatiei a supravietuit numai pe inaltimea parterului cu arcade din caramida. Aceste arcade au fost transformate in portice prin inserarea unor tamplarii asimetrice din lemn. In mod simbolic, vechile ziduri au primit invelitori-gradina, terasele plantate cu iarba fiind totodata referinte la ruinele napadite de vegetatie. Mai multe detalii despre procesul de restaurare si imagini gasiti aici.
Intrucat vorbeam si despre Bastionul Theresia dinainte de 2010, iata cum arata fortificatia atunci:
Sursa foto aici.
Asadar, daca ajungeti in Timisoara, vizitati si Bastionul Maria Theresia, aflat foarte aproape de centru.
Calatorie placuta,
Echipa i-Tour
Pingback: Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est/ La Est de Vest” |